De ce Europa și America Latină au nevoie una de cealaltă
Dacă UE dorește să fie recunoscută ca un adevărat actor geopolitic, consolidarea unității noastre interne nu va fi suficientă. Trebuie și să ne recalibrăm busola strategică, utilizând instrumentele politice și economice de care dispunem într-un mod mai coerent și identificând nu doar riscurile, ci și oportunitățile într-un mod mai eficient. Acesta este motivul pentru care am susținut încă de la începutul mandatului meu că Europa trebuie să își aprofundeze legăturile cu țările din America Latină și zona Caraibilor.
Pentru a face saltul calitativ de care avem nevoie, va trebui să consolidăm dialogul politic la cel mai înalt nivel. Dar, pentru a ne asigura că eforturile noastre sunt credibile, trebuie, de asemenea, să finalizăm modernizarea acordurilor de asociere existente cu Mexicul și Chile, să semnăm acordul post-Cotonou negociat cu comunitatea din Africa, zona Caraibilor și Pacific, să ratificăm acordul de asociere cu țările din America Centrală și să finalizăm acordul UE-Mercosur.
Deși comerțul joacă un rol important în toate aceste acorduri, niciunul dintre ele nu poate fi considerat doar un acord comercial. Cel mai complex dintre aceste acorduri este cel cu Mercosur, pe care îl negociem de peste două decenii. Dacă ne luăm după textul unui popular tango, 20 de ani nu înseamnă nimic, dar, în acest caz, înseamnă o perioadă prea lungă.
În cadrul unei vizite în America de Sud luna trecută, am avut ocazia de a mă întâlni cu lideri din Argentina, din Paraguay și din Uruguay, care deține în prezent președinția prin rotație a Mercosur. Mai recent, l-am felicitat pe președintele brazilian ales Luiz Inácio Lula da Silva pentru câștigarea alegerilor. Acordul UE-Mercosur s-a aflat în centrul tuturor acestor discuții. Am urmărit să le transmit acestor lideri faptul că este foarte vie voința politică de a finaliza acest acord reciproc avantajos.
Este adevărat că termenul „strategic” este utilizat excesiv. Dar, în cazul acordului UE-Mercosur, nu ar exista un termen mai adecvat. În timp ce unii s-ar opune acestui acord, invocând existența unor interese conflictuale, există argumente convingătoare pentru finalizarea acestuia.
În primul rând, acordul UE-Mercosur este mult mai mult decât un acord comercial. Este un instrument profund politic care, prin promovarea dialogului și a cooperării, ar consfinți o alianță strategică între două regiuni care se numără printre cele mai apropiate din lume în ceea ce privește interesele și valorile, împărtășind o viziune similară asupra tipului de societăți pe care le dorim.
În plus, de ambele părți ale Atlanticului, intenționăm să ne consolidăm autonomia strategică și să ne îmbunătățim reziliența economică prin reducerea dependențelor excesive. Cu toate acestea, autonomia nu înseamnă izolare. Mai degrabă, aceasta înseamnă diversificarea lanțurilor valorice, ceea ce, la rândul său, necesită cooperarea cu parteneri economici și politici de încredere.
Reunind două dintre cele mai mari blocuri comerciale din lume, cu o populație cumulată de peste 700 de milioane de locuitori, acordul UE-Mercosur ar fi cel mai mare acord comercial încheiat vreodată de UE. Acesta ar fi și primul acord comercial cuprinzător al Mercosur, consolidând integrarea grupării.
Normele comune ar deschide porți între marile noastre piețe și ar genera oportunități reale pentru întreprinderile ambelor părți, sprijinind crearea de locuri de muncă de înaltă calitate în Europa și în America Latină. Recunoscând că există o asimetrie economică între situațiile noastre, acordul stipulează deschiderea progresivă a comerțului, acordând astfel sectoarelor relevante timpul necesar pentru a se moderniza și a deveni competitive.
Țările Mercosur vor să exporte mai mult în Europa, dar vor și să evite o imagine a lor limitată la cea de exportatori de resurse extractive. Ele intenționează să își dezvolte capacitatea de producție și de export, adăugând valoare resurselor naturale prin inovare și tehnologie, respectând în același timp standarde sociale și de mediu stricte.
Un al treilea argument pentru acordul UE-Mercosur constă în potențialul acestuia de a promova acțiunile climatice și protecția mediului. De fapt, acordul politic la care au ajuns UE și Mercosur în 2019 a fost printre primele de acest fel care au inclus o trimitere la Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Cu toate acestea, în Europa există îndoieli cu privire la amploarea acestui angajament, în special având în vedere accelerarea defrișărilor din regiunea amazoniană în ultimii ani. Unele voci din Europa susțin că legislația autonomă a UE ar fi singura cale credibilă de urmat. Dar nu putem să ne izolăm și să schimbăm lumea în același timp. Cadrul nostru de reglementare trebuie să fie însoțit de un dialog și o cooperare mai strânse la nivel internațional, axate pe clarificarea angajamentelor comune și pe construirea unor lanțuri valorice mai durabile.
Președintele nou ales, Lula, și-a exprimat în mod clar dorința de a apăra democrația Braziliei, de a vindeca rănile societății acesteia, de a promova cauza justiției sociale și de a stimula economia, abordând în același timp schimbările climatice și defrișările din regiunea amazoniană. Acordul cu UE ar sprijini acest efort prin facilitarea schimbului de cunoștințe, îmbunătățirea standardelor, consolidarea protecției mediului și a modurilor de producție durabile. Partea europeană va propune un instrument suplimentar care să precizeze angajamentele noastre comune în ceea ce privește durabilitatea mediului.
În cele din urmă, acordul UE-Mercosur nu reprezintă un sfârșit, ci un început. Acesta marchează începutul unei căi comune și creează cadrul instituțional necesar pentru a facilita cooperarea într-o gamă largă de domenii de interes reciproc, de la protecția drepturilor omului și dezvoltarea durabilă până la reglementarea economiei digitale și combaterea criminalității organizate. Acest acord va stimula relațiile noastre nu doar între guverne și instituții, ci și între parlamentari, societatea civilă, antreprenori, studenți, universități, oameni de știință și creatori.
A sosit momentul să abandonăm tacticile pe termen scurt. Într-o lume a giganților, UE și Mercosur reprezintă împreună doar 10 % din populația lumii și 20 % din PIB-ul mondial. Dacă Europa și Mercosur vor să fie influente, acordul comercial UE-Mercosur este, prin urmare, un imperativ strategic. Președinția braziliană a Mercosur și președinția spaniolă a UE, începând cu a doua jumătate a anului 2023, oferă o ocazie excelentă de a da impulsul de care are nevoie relația UE-Mercosur.